Cap 19-Surprise!!!!

Imediat ce am urcat scarile,in fata mea se intindea un tablou care se facea din ce in ce mai mare cu cat ma apropiam mai mult de el.

Odata ajunsa in fata lui a trebuit sa-mi ridic capul ca sa-l pot vedea mai bine.

Spre surprinderea mea in el nu se afla un portret al unui om-vampir-asa cum vazusem la parter,ci o emblema uriasa aproape cat marimea tabloului.

Acesta era protejat de o sticla stralucitoare si groasa.M-am uitat uimita la maretia si arhitectura complicata a tabloului pentru ceva timp.

-Am incercat sa ne axam mai mult pe arta Bizantina!l-am auzit pe Edward spunandu-mi incet la ureche.

Mi-am dus degetele de sus pana in josul ramii simtind delicatetea ei.Era foarte fina.

-Prima rama,cea exterioara si groasa are ornamente spiralate,iar cea subtire are ca motiv decorativ torsada.Arcul este de forma unei ogive,care apartine stilului gotic.

-Ce este acel tub de deasupra arcului?am intrebat incercand sa deslusesc scrisul incurcat.

-Se numeste cartus.Este ornament sculptat in forma de sul care la mijloc are un spatiu liber pentru anumite inscriptii.spuse Edward venind langa mine.

-Si ce scrie mai exact?

-Cullen!zise el repede zambind.

-Nu se prea intelege!am zis fixandu-mi privirea catre Edward.

-Mda….e in latina,prin niste semne!

-Si ce emblema e cea de dinauntru?am zis uitandu-ma atenta la splendoarea ei.

-Emblema familiei Cullen.raspunse Edward oftand.

Parea mai mult a medalion vechi facut in secolul 17.Avea de asemenea mici curbe-ca varful unei petale de flori-lipite una de alta prin niste bile,toate fiind din onix.Acestea erau prinse de un cerc care avea desenat pe el un leu.Deasupra lui se putea observa o mana iar dedesubt o bucata de metal indoita ca varful unui triunghi ce avea pe el consecutiv trei trifoi.Fiecare avea cate trei foliole.

Emblema stralucea la cea mai mica atingere a razelor soarelui.

-Ce scrie sub emblema?E tot in Latina?

-Da.Scrie “Nu exista binefacere acolo unde nu exista bunavointa”.

-Ce semnifica emblema?l-am intrebat pe Edward imediat ce l-am vazut cum se uita la mine pe furis,zambind.

-Pai….leul sugereaza puterea si loialitatea,mana de deasupra pacea si trifoii norocul.

-In jurul capului leul are o aureola?am intrebat surprinsa.

-Mda…Este un cerc luminos cu care sunt inconjurate capetele sfintilor in picturile bisericesti.!spuse el zambindu-mi calduros.Acest tablou este chitesenta familiei noastre!continua el.

-Pai…aureola este singurul lucru care te aduce mai aproape de arta Bizantina.

-Da…nu prea ne-am descurcat!zise Edward incepand sa rada incet.

Am ras si eu dupa care el ma conduse catre camera lui.Aceasta avea iesire catre padure prin niste usi din geam.

M-am uitat etenta analizand fiecare coltisor al camerei.Totul era superb…se pare ca albul era culoarea de baza a casei si mirosea peste tot a isop.

-Ai pat?l-am intrebat uimita pe Edward.

-Mda…zise el tuguindu-si buzele.

Pe fata mi-a aparut un suras dupa care am lasat hohotul de ras sa-mi iasa afara neputand sa ma mai abtin.Edward ma privea zambind apoi se apropie de mine si ma aseza pe pat langa el.

-E pentru timpul in care ma gandesc la tine..si…ma relaxeaza!spuse el fata devenindu-i mahnita.

-Eu…..

Usa se deschise imedit si Alice intra cu un suras urias pe fata intrerupandu-ne.Nu prea ma necajeam din cauza asta deoarece ea tocmai m-a salvat,nu stiam ce sa-I raspund lui Edward.

-Masa este servita cumnatica!zise ea in timp ce veni catre mine si ma apuca de mana ridicandu-ma in picioare.

-Multumesc foarte mult Alice!zise Edward isteric aratandu-si dintii.

-Cu placere!raspunse ea imbratisandu-l.Se pare ca Alice nu isi daduse seama ceea ce Edward vroia de fapt sa-I spuna.

Ziua a continuat obisnuit.Pai….cu niste vampiri langa tine la masa-mai ales Emmet care se uita jucaus la mine-nu se poate spune ca a fost o cina extraordinara.Mai ales ca numai eu si Jasper am mancat,Rosalie a plecat la ea in camera dar nu inainte sa-mi arunce o privire plina de repros…Emmet se duse intr-un sfarsit la televizor,Esme facea curatenie,Carlisle a plecat in biroul sau iar Edward statea cu mine si ma privea exagerat facandu-ma sa ma inrosesc.Oricum se pare ca familia Cullen este experta in domeniul mancarii.Masa a fost delicioasa.

Dupa ce am terminat ne-am asezat cu totii pe canapea.

-Sper ca ti-a priit mancarea!zise Esme uitandu-se la mine cu caldura.

-Da,chiar a fost foarte buna…mancarea!am zis dupa care am simtit telefonul vibrand in buzunarul gecii.

-Alo!

-Daca nu vii mai repede il omor!am auzit-o pe mama spunandu-mi rece dupa care inchisese.

-Trebuie sa plec,mama are ceva…probleme!am zis in timp ce ma indreptam spre usa.

-Te mai asteptam pe la noi!imi spuse Carlisle cu un zambet pe fata.

Am dat din cap apoi am iesit pe usa indreptandu-ma rapid catre masina.M-am urcat in ea si am inceput sa caut cheile.Imediat am rams blocata.Mi-am intors capul si l-am vazut pe Edward cum statea rezemat de usa cu cheile in mana jucandu-se cu ele.Dupa ce m-am uitat in jur mi-am dat seama ca asta nu era masina mea,ci a lui Edward.M-am dat jos iar el veni catre mine zambind draceste.

-Vrei tu masina?intreba ridicandu-si o spranceana.

-Sunt grabita!m-am scuzat.

Am urcat amandoi in masina si am pornit catre casa mea,normal,conducand Edward.Cu toate ca el ma rugase si imi spusese ca nu-l deranjeaza sa-I conduc masina,eu tot am refuzat cu gandul ca eu conduc ca un melc dupa atatia ani in care nu am mai facut-o.

-Ne vedem luni!spuse el dupa ce opri motorul si astepta sa se faca destula liniste.

-E mult!am spus oftand.

El zambi si veni catre mine lipindu-si buzele de ale mele.

-Atunci maine!imi zise printre saruturi.

-Bine!am spus si l-am tras mai aproape dar el se indeparta fara prea multa tragere de inima.

-Daca stiam ca te opreai imediat ce ti-am raspuns atunci nu mai raspundeam.

El incepu sa rada.

-Mama ta te asteapta…si…inca cineva!zise el fata devenindu-I rigida si scoase un marait.

-Ce….

Nu am mai continuat sa spun nimic deoarece motorul zgomotos imi acapara vocea.M-am dat jos din masina indreptandu-ma nervoasa in casa.

Cand am intrat am vazut-o pe mama cum statea nemiscata pe canapea uitandu-se in fata ei,parca era hipnotizata.

Nu stiam de ce sta asa dar mi-am dat seama cand l-am vazut pe Jake in fata ei stand pe scaun,si el incremenit.Se uitau unul la altu…mama avea in mana polonicul iar Jake mai avea putin si zbura afara pe geam,amandoi fiind incordati.

-Hei!am spus eu cu o falsa fericire.

Mama se ridica de pe canapea si veni catre mine nervoasa.

-Ti-a venit enervantul de prieten,sa-I spui ca de acum sa te astepte in fata casei,acolo unde-I este locul.spuse mama strangand polonicul tare si plecand in bucatarie.

-Ce faci Jake?am intrebat eu politicoasa ignorand-o pe mama.Nu reactiona,inca se uita inainte.Mi-am trecut mana prin fata lui,am batut din palme,am pocnit din degete si i-am tipat in ureche…dar el tot nu reactiona.Incepeam sa cred ca mama la imobilizat cumva.Asta o sa-l faca sa nu mai vina niciodata pe aici.

Am inceput sa rad in sinea mea.Cearta lor e din ce in ce mai haioasa.

-A plecat?intreba el speriat mutandu-si privirea catre mine.

-Da!am spus eu oftand eliberata de grija si m-am asezat pe canapea.

Jake veni langa mine luandu-ma in brate.

-Jake…am protestat eu si l-am impins usor.

-Ce ai patit Bella?E intezis sa te ating?Doar mi-a fost dor de tine!spuse el suparat.

-Ai dreptate,scuze!am zis expirand lent sa ma controlez.

-De ce nu ai raspuns la telefon?ma intreba el

-Stii ca sunt cam neindemanatica!m-am apart eu.

-Pe unde ai fost?intreba el oftand.

-De ce ai venit?am schimbat subiectul sperand ca nu observa ca vroiam sa scap de convorbirea asta stupida care oricum nu-l privea.

-Vroiam sa te duc undeva!spuse el zambind.

-Unde?am intrebat obosita.

-La atelierul tatalui meu..

– Jake…sunt obosita…l-am interrupt eu.

-Am un cadou pentru tine!continua el…

-Pai,cred ca poti sa mi-l dai maine!

-Crede-ma ca o sa-ti placa!E important!zise entuziasmat.

Am mers pe jos pana la atelierul tatalui sau,Billy.Vantul ma facea sa tremur incontinuu.Ma uitam la Jake cum mergea nonsalant si fericit pe strada.Eram putin invidioasa.

El ma vazu ca ma holbam la el si isi deschise geaca.Credeam ca mi-o dadea mie dar m-a tras mai aproape de el si m-a bagat in geaca lui lipindu-ma de el.Isi puse mana peste bratul meu incalzindu-ma intr-o secunda.

M-am lasat dusa de val si mi-am inchis ochii inmuindu-mi picioarele.Era sa cad jos daca Jake nu ma tinea strans.

-Da ce faci Bella,adormi pe strada?intreba Jake si dupa aia incepu sa rada cu zgomot.

M-am uitat urat la el.Era vina lui ca emana asa de mullta caldura si ca bluza lui era asa de moale.

El isi puse mana incet pe soldul meu.M-am enervat,eram sigura ca nu putea sta locului.

I-am ridicat bluza incet ca sa nu-si dea seama si mi-am lipit mainile reci bocna de pielea lui fierbinte.

-Auu!Bella,la naiba!zise el schimonosindu-se pe strada ca un copil.

Am zambit victorioasa,iar Jake isi trase mana la locul ei.

Odata ajunsi in fata atelierului el o lua inainte.L-am urmat cu pasi mici si nesiguri.

-Buna Bella,ma bucur sa te revad!zise Billy venind catre mine cu bratele deschise.

-Billy!am spus entuziasmata si m-am dus sa-l imbratisez.

Cu siguranta el se schimbase mult.Ridurile din jurul ochilor,fruntii si al pometilor isi faceau aparitia,vocea devenise putin mai ragusita iar cateva fire albe din parul lui lung pana la umeri puteau fi vazute cu usurinta.Si totusi acelasi om mereu binedispus si vioi ramasese.

-Am auzit ca fiul meu,Jake,are ceva pentru tine.Ce zici?intreba el ca si cum nu ar sti nimic.

-Pai….astept entuziasmata!am raspuns dupa care l-am vazut pe Jake venind spre mine cu zambetul urias pana la urechi.

Ma lua de mana si ma conduse in cealalta incapere.Billy si Jake facu un schimb de priviri.Cand am intrat nu se putea vedea nimic.Era intuneric.L-am simtit pe Jake cum isi intorsese capul catre mine chiar daca nu-l puteam vedea deoarece ii simteam respiratia calda si neregulata.

-Jake,aprinde lumina!am comandat simtind cum totul ia o intorsatura de la ceea ce ma asteptam sa fie.El aprinse lumina dar fara sa-mi deie drumul la mana.

In fata mea era ceva inalt acoperit cu un material negru prafuit.

Jake se duse in dreapta acelui obiect mare si dadu jos materialul.

-Doamne Jake!!!!!am tipat de bucurie dupa care am inceput sa sar in sus entuziasmata ca un copil.

Acel obiect era de fapt o masina albastra.

-Este un Opel Vectra.Are jante de aliaj,nu are aer conditionat,are 5 locuri,se foloseste benzina,a fost produsa in anul 1993 si caroserie hatchback!spue Jake zambind mandru.

M-am uitat la el ametita nevenindu-mi sa cred cat de multe stie despre masini.Am deschis portiera si am intrat inautru pornind motorul.

-Mda,scuze pentru zgomot!zise el urcandu-se langa mine in masina.

-Nu conteaza,dar ai dat prea mult pe ea!am spus umbland prin ea.

-Nu-I nimic,am luat-o de la un vecin din Forks si am lucrat-o impreuna cu tata.Se pare ca ai nevoie de o masina.spuse el luandu-mi mana intr-a lui.

Am oftat.Nu se dadea asa de usor batut.

-Vrei sa o incercam?intreba el inchinzand deja portiera.

-Sigur!am spus emotionata.

El zambi diabolic uitandu-se la mine cu un suras strengar pe fata in timp ce blocase usile.Mi-am intors capul catre el la timp sa-l vad cum se apropie de mine bland.